Anul trecut pe vremea asta, la Șezătoarea Mândrelor, ne-am scris o scrisoare de iubire nouă însene. Un mic exercițiu de iubire care s-a dovedit a fi mai interesant decât pare la prima vedere.
Am regăsit-o pe a mea zilele trecute, într-un plic roșu... puțin stângace și fușerită... ca a unui îndrăgostit neexperimentat în ale iubirii, care îți întinde o floare, spune două vorbe frumoase pe un ton repezit, apoi roșește până-n vârful urechilor și fuge.
Dar nu m-am lăsat, anul ăsta mi-am scris iar o scrisoare...de data asta într-un plic verde. N-am s-o reproduc aici, vă spun doar despre ea că a curs mai firesc, n-am mai roșit și nu m-am grăbit să o isprăvesc. De data asta pot spune chiar că am savurat-o puțin.
Să observ schimbarea asta m-a făcut tare curioasă să continui, abia aștept să recitesc scrisoarea de azi, de Dragobetele viitor.
Iubirea asta, ne-o dorim mai presus de orice, dar ne e greu să (ne) iubim, nu știm cum...nu ne-a învățat nimeni. Iubim și noi cum putem! Și nu e de mirare, iubirea noastră e, la început, doar o oglindă a cum am fost iubiți în trecut. Dar indiferent cum începem, atâta timp cât iubim măcar puțin, ea crește odată cu noi, se adâncește, devine din ce în ce mai firească, fără așteptări, așezată, curioasă, disponibilă...
Dacă vreți să faceți și voi micul experiment de Dragobete, e simplu:
Puneți în cuvinte pe hârtie toată iubirea pe care o aveți pentru voi...fără pretenții, așa cum e ea acum. Indiferent cum arată n-o respingeți și n-o judecați, e ce aveți mai prețios! După ce ați scris-o, o puteți pune într-un plic undeva bine, și să urmăriți de la an la an ce se întâmplă.
Tu cum (te) iubești?
Timid, așa cum iubește un iubit bâlbâit, cu îndrăzneală ca un latino lover, cald/ rece ca într-o relație cu năbădăi, condiționat ca la grădiniță, posesiv ca un amant dintr-un film franțuzesc, galant ca un pretendent cu intenții serioase, distant ca un luceafăr blând, cu de toate ca o mamă bună, detașat ca un călugăr budist sau fără cuvinte ca un câine loial?
Tot despre iubire, de data asta din atelier, am început să lucrez la o serie nouă - Muze, din nevoia de a experimenta mai mult cu pigmenții ceramici pentru a obține efecte picturale similare cu tehnica acuarelei sau a picturii în ulei. Am încercat să las puțin deoparte metodele mele riguroase și să fac mai mult loc întâmplării, experimentului, accidentelor fericite ...cumva să mă las purtată de glasul muzei, de aici și numele lor. :)
Profit de ocazie să vă spun că am pus zilele trecute în shop mărțișoarele/paletă de pictură și câteva obiecte din noua colecție. Iar, pentru cei din București, pe 4-5 martie ne vedem la cel mai dulce eveniment ART & MACARONS, pop-up shop de ceramică, ilustrație și degustare de dulciuri, împreună cu: Georgiana Chițac, Decartis, Căsuța cu Cerdac, Ceramiceanu, Madlena la WHITE FLAT GALLERY.
Pe curând! 🥰
