Branding pentru Domeniul Cantacuzino Florești
Un vis împlinit. Visez la punerea acestui loc în valoare încă din copilărie. N-a fost parc, conac sau sit istoric pe care să-l vizitez în lume, care să nu mă întoarcă cu gândul la Florești și la ce poveste frumoasă s-ar putea scrie aici... Aș putea spune că inconștient, de când mă știu, fac research pentru acest proiect... ca și cum mi-a fost scris.
Procesul de branding e pentru afaceri (sau alte entități juridice) ceea ce e terapia pentru individ...un cadru în care îți întelegi povestea, (cine ești, de unde vii și încotro te îndrepți), te redefinești în conformitate cu propriile valori apoi te prezinți lumii în cea mai favorabilă dar autentică lumină.
Și, poate cel mai important, se face, la fel ca terapia, cu „materialul clientului”... nu poți scoate o rochie de gală dintr-o pânză de sac și nici sac nu poți să faci din mătase. Dar un croitor bun poate face minuni!
Dacă sunteți curioși de cum a decurs tot procesul, poveste lungă mai jos:
PART 1. CERCETARE / STRATEGIE
Deși fundația e activă din 2012, cu câteva evenimente pe an, printre care Karpatia Horse Show, Stradivarius, Velocrosul castanilor, Festivalul luminilor etc, găzduiește o Școală de vară cu studenți de la arhitectură și de la arhitectură peisageră, organizează săptămânal ateliere pentru copii și alte activități cu adulții din comunitate, nu aveau nimic, în afară de un logo cu font CapitalisTypOasis, așa că a trebuit să o luăm de la 0.
Am început prin a pune multe întrebări pentru a înțelege CINE E Domeniul Cantacuzino, CE FACE și PENTRU CINE. În prima fază am stat de vorbă cu toți membrii organizației, cu voluntari și colaboratorii apropiați, nu doar cu persoanele cu putere de decizie. În urma chestionarelor, care au fost anonime pentru a încuraja o mai mare sinceritate, s-a creat un soi de nor de informație, Domeniul văzut prin ochi de toate vârstele, cu sensibilități și experiențe diferite.
Apoi, pe baza norului de informație creat, împreună cu persoanele cu putere de decizie, am definit care sunt VALORILE și MISIUNEA Domeniului Cantacuzino.
În paralel, pentru că acest proiect are o mare componentă istorică, a necesitat și puțină cercetare în direcția asta. Am citit articolul de la 1905 din România Ilustrată - „O zi la Florești” de Al. Antemireanu, cartea Marucăi Cantacuzino „Umbre și lumini”, am citit despre parc, am consultat cărți de istorie cu genealogia familiei și am căutat poze vechi cu membrii familiei, cu locul.
PART 2. MOOD BOARD
Apoi, am tradus totul în limbaj vizual într-un mood board, pe care îl vedeți mai jos.
Inspiraţie: Început de secol trecut (anii 1900-20), dar nu numai.
În România totul e puţin mai temperat, încă avem neoclasicism în arhitectură dar şi victorian/art nouveau în decorație și modă, şi un început timid de art deco.
În familia Canatcuzino, ne putem imagina că Nababul era "de modă veche", cu valori estetice cu rădăcini în secolul trecut, al XIX-lea, iar generația mai tânără, Mihai și Maruca, apoi nepoții, erau mai în acord cu estetica vremii (inspirație din ilustrația anilor '20, un art deco de început)
Are ceva din tihna reşedinţelor de țară a familiilor nobile - leisure*: (picnic, mese în aer liber, ceai servit ca la carte, citit, călărie, badminton, bicicletă, tenis, studiu botanic etc)
* leisure has historically been the privilege of the upper class. Opportunities for leisure came with more money, or organization, and less working time, rising dramatically in the mid-to-late 19th century, starting in Great Britain and spreading to other rich nations in Europe.
Limbaj vizual:
Pentru a ilustra ideea de continuitate istorică/ autenticitate (ambele valori ale Domeniului) şi a permite juxtapunerea unor elemente reprezentative pentru diverse activități ce au loc pe domeniu (culturale, sportive, educative, recreative etc) am propus ca limbaj grafic principal colajul digital.
1. colaj digital- fotografie veche (alb negru/sepia), elemente naturale (faună, floră, texturi etc), ilustrație botanică, elemente grafice, randari 3d
și limbaj grafic secundar
2. ilustraţie în acuarelă
3. fotografie (lumină naturală, postprocesată discret, oameni obişnuiţi, posturi fireşti, fără ostentație, atmosferă relaxată, boemă, parc englezesc, leisure).
Paleta de culori:
Domeniul Cantacuzino are două componente principale:
patrimoniul construit Palatul „Micul Trianon”, Turnul de apă, dependințele etc
patrimoniul natural - parcul cu alei, arbori seculari, albia fostului lac și circuitul de apă
Am vrut ca asta să se reflecte și în paleta de culori așa că am mers pe un purpuriu ce reprezină aristocrația (una dintre cele două culori ale familiei Cantacuzino: purpură și aur) , un linen/crem, ca piatra palatului pentru contrast, și un albastru/verde ce reprezintă patrimoniul natural, verdele și cerul de deasupra.
PART 3. IDENTITATE VIZUALĂ
După ce am stabilit bazele (mood board, paleta de culori, fonturile și tonul vocii) am început să mă joc cu ideea de colaj, folosind toate resursele pe care le-am avut la dispoziție:
fotografii de arhivă, majoritatea din păcate la rezoluție foarte slabă pe care a trebuit să le rescalez/editez, randări 3d pentru palat, turn și alte elemente de arhitectură, ridicarea topo, planul de restaurare peisageră a lui Emile Pinard (1912), gravuri de epocă, alte fotografii/ilustrații cu diferite elemente/personaje etc.
Also, am făcut o secțiune prin turnul de apă în acuarelă pe hârtie pentru a înlocui desenul tehnic, nu tocmai prietenos vizual.
Găsiți mai jos o parte din explorările mele vizuale și câteva fotografii de arhivă rescalate/editate pentru a se preta pentru print:
G. Gr. Cantacuzino zis „Nababul” Dna și d G. Gr. Canatcuzino-articol 1905 nepoții Canatcuzino-articol 1905 domni în uniforme militare '48 Alice în brațele Marucăi Cantacuzino Maruca Cantacuzino Bazu (Constantin) Cantacuzino și prima lui mașină Auburn 35 Cv secțiune Turn de apă - acuarelă platan Planul Pinard plan pinard/ridicare topo Alice Cantacuzino la 18 ani - 1917
PART 4. PANOURI INFOGRAFICE
Parte importantă din proiect au fost 5 panouri infografice (dim 1/1.5 m) ce vor fi amplasate pe domeniu. Ele trebuie să vină în completarea unor panouri deja existente, mai tehnice, și să vorbească într-un limbaj simplu, elegant, rafinat și atemporal despre palat, turn și domeniu.
Urmează și PART 5. HARTA, indicatoare și un Brand book care să le adune pe toate. Sunt încă îl lucru, din motive exterioare mie.
Programe folosite:
Photoshop, InDesign, Illustrator și Fresco
De mâine însă mă întorc cu dor la atelierul meu, care între timp s-a transformat într-un laborator de alchimie...dar asta e poveste pentru postarea următoare.
Închei cu un pasaj din articolul lui Al. Antemireanu din „O zi la Florești” România ilustrată (1905) despre cum arătau grădinile Nababului, cu doar câțiva ani înainte de construirea Micului Trianon. Și motivul pentru care comuna se numește Florești...
„Curtea din Floreşti acoperă un loc în întindere de aproape patru sute pogoane,-o întreagă moşie, care, socotită numai ca pământ, ar putea produce cuiva un venit anual net de peste cincisprezece mii lei.
În curtea propriu zisă, iluminată cu electricitate până în cele din urmă dependințe, vedem cele zece pavilioane de locuit, dintre care cel mai solid, cel mai vechiu şi tot deodată şi cel mai modest este acela pe care 'l locuesc d-na şi d. George Gr. Cantacuzino.
Între aceste pavilioane, alături sau împrejurul lor se încolăcesc minunatele ronduri de flori, dintre cele mai rari şi mai variate, aci răsfățându-se pe largi terase, aci ascunzându-se în cotiturile aleelor secularului parc de preumblare. Ochiul nu se mai satură privind turnul care se înalță între brazii bătrâni, bazinele cu fântâni arteziane şi grupurile de bronz cari'ți aduc aminte. bronz,-cari 'ți aduc aminte cum e bazinul Neptun, de frumusețile parcului din Versailles, şi lacul acela splendid din faţa pavilionului rezidențial, pe suprafața căruia, în amurgul serei, aştepţi să vezi plutind lebăda care duce uşoara barcă a lui Lohengrin.
Şi încotro întorci privirea, flori, artistice vase de bronz, grote şi iar flori...”
Mai jos găsiți articolul scanat pentru ce care vor să-l citească integral. E un deliciu!
Comentarii